ANALIZE ŞI FAPTE este o publicaţie electronică difuzată sub formă de revistă şi de buletin e-mail; un proiect independent, gratuit şi non-comercial, care îşi propune să promoveze dezbaterea şi circulaţia liberă de idei culturale, întemeiate pe competenţă, pragmatism şi solidaritate intelectuală. În acelaşi timp, ANALIZE ŞI FAPTE va sta la dispoziţie şi va difuza gratuit - orice comunicat ne veţi trimite, informaţie sau scurt comentariu pe teme de interes larg (inclusiv cercetări, studii şi realizări ale Dumneavoastră pe care consideraţi că merită să fie cunoscute). Orice comentariu, punct de vedere şi opinie în tematica publicată (sau în domenii apropiate) vor fi primite întotdeauna cu cel mai mare interes. Preluarea informaţiilor, analizelor şi comentariilor distribuite de ARP şi publicarea acestora este gratuită, cu condiţia menţionării sursei ARP NEWS.
_______________________________
ARP - ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU Fondată 2004 Adresa poştala: str. Ciprian Porumbescu nr. 10, Bucureşti, cod 010652 tel. 0040/21/317.01.10 e-mail: patrimonium.ro@gmail.com Serviciul ANALIZE ŞI FAPTE: Redacţia (corespondenţă generală): arp.contact@gmail.com ANALIZE ŞI FAPTE apare prin grija unui comitet redacţional care cuprinde peste 15 personalităţi ale culturii româneşti din toată lumea.
_______________________________
_______________________________
COLABORĂRI: Colaborarea la revista on-line ANALIZE ŞI FAPTE este deschisă oricărei organizaţii, societăţi şi persoane care doreşte să pună în circulaţie o ştire considerată de interes larg ori doreşte să facă mai cunoscută o opinie sau o atitudine de folos cetăţenesc. * Expediţia textelor se poate face la adresa de e-mail arp.contact@gmail.com * Textele trebuie să fie expediate în programul MS Word, în ataşament la mesajul dvs., redactate cu diacritice româneşti, cu caractere „Arial“, la mărimea de 12 pixeli. La aceeaşi adresă poate fi trimisă orice corespondenţă destinată membrilor redacţiei şi orice opinie privitoare la materialul apărut sau dorit. Sunt binevenite, şi vor fi studiate atent, orice semnalări privind fapte, personalităţi şi situaţii mai puţin mediatizate, privind tematica de precădere a revistei. Publicaţia fiind alcătuită prin voluntariat, colaborarea este onorifică. Responsabilitatea asupra fiecărui text publicat aparţine autorului conform reglementarilor internaţionale asupra acestui subiect. Opinia autorilor găzduiţi nu este întotdeauna şi opinia redacţiei .
________________________
Revista „ANALIZE ŞI FAPTE“ numără între colaboratorii ei nume importante ale culturii româneşti de azi, scriitori, istorici, sociologi, jurnalişti, teologi, promotori culturali din România şi Basarabia, Franţa, Germania, Australia, Belgia, Danemarca, SUA, Italia, Spania, Brazilia, Canada, Suedia, Serbia, Olanda, Anglia, Slovenia, Ungaria etc.
Stimate domnule N. D. RUSU,
În primul rând, sunt de acord cu dvs.: Imnul Naţional nu trebuie schimbat la fiecare 15 ani şi, mai cu seamă, pentru că nu-l pot cânta… fotbaliştii naţionalei !
În al doilea rând, cum dvs. trăiţi în SUA (nu ştiu dacă nu cumva chiar v-aţi născut acolo!), trebuie să vă spun următorul panseu (propriu): „Lucrurile se văd altfel de-afară, decât dinăuntru!” („şi viceversa”, ar fi adăugat Caragiale!).
În al treilea rând, dacă fotbaliştii nu pot fi luaţi ca argument în această problemă importantissimă a Imnului Naţional, nici o canotoare n-ar trebui să aibă privilegii faţă de fotbalişti (chiar dacă sportul ei este practicat mai mult de… intelectuali, în comparaţie cu fotbalul)!
În al patrulea rând, chiar dacă vă luaţi o marjă de rezervă cu acel „poate”, nu aveţi dreptate când afirmaţi că „Deşteaptă-te, române!” este „cel mai potrivit imn national pe cate-a avut probabil Romania in istoria sa”.
În al cincilea rând, Imnul Naţional nu trebuie să joace rol de punte de legătură între locuitorii provinciilor istorice româneşti, dat fiind că textul său este făcut de un ardelean şi muzica de un muntean, ci el trebuie să-i unească pe toţii locuitorii provinciilor istorice româneşti printr-un text care ne este specific unei provincii.
În al şaselea rând, textul Imnului Naţional trebuie să fie scurt, 2-3 strofe, iar versurile să fie şi ele scurte, de numai 7-8 silbe (ar fi ideal), ca să poate fi uşor reţinute de oricine, indiferent de nivelul său de şcolarizare. Susţineţi că prin învăţare în şcoală se poate memora şi 11 strofe de Imn Naţional. Depinde de memoria individului şi nu uitaţi că ceea ce este impus şi mai este şi lung şi dificil, nu este făcut cu plăcere!
În al şaptelea rând, muzica Imnului Naţional trebuie să fie uşor de intonat de către oricine, indiferent de intrucţia sau de dotarea sa muzicală.
În al optulea rând, Imnul Naţional nu trebuie să afecteze în vreun fel minorităţile naţionale! De ce ne mirăm că ungurii din România nu vor să cânte actualul Imn Naţional al statului al cărui cetăţeni loiali ar trebui să-i fie, când statul respectiv nu este loial cu ei şi îi face „barbari” şi „tirani” pe stăbunicii lor chiar în textul Imnului Naţional?!… Ca să nu mai zic că respectivul imn nu trebuie să creeze probleme cu vreun stat vecin, datorită vreunei aluzii de text.
Având în vedere toate acestea, eu cred că „Trei culori”, muzica şi textul de Ciprian Porumbescu ar fi imnul naţional ideal! Textul să aibă numai 3 strofe – primele 3.
Cu stimă,
Mircea Monu