Pornind de la articolul – N.D. Rusu(SUA): „Nu schimbăm imnul în fiecare an!”,
Stimate domnule N. D. RUSU, În primul rând, sunt de acord cu dvs.: Imnul Naţional nu trebuie schimbat la fiecare 15 ani şi, mai cu seamă, pentru că nu-l pot cânta… fotbaliştii naţionalei !
În al doilea rând, cum dvs. trăiţi în SUA (nu ştiu dacă nu cumva chiar v-aţi născut acolo!), trebuie să vă spun următorul panseu (propriu): „Lucrurile se văd altfel de-afară, decât dinăuntru!” („şi viceversa”, ar fi adăugat Caragiale!).
În al treilea rând, dacă fotbaliştii nu pot fi luaţi ca argument în această problemă importantissimă a Imnului Naţional, nici o canotoare n-ar trebui să aibă privilegii faţă de fotbalişti (chiar dacă sportul ei este practicat mai mult de… intelectuali, în comparaţie cu fotbalul)!
În al patrulea rând, chiar dacă vă luaţi o marjă de rezervă cu acel „poate”, nu aveţi dreptate când afirmaţi că „Deşteaptă-te, române!” este „cel mai potrivit imn national pe cate-a avut probabil Romania in istoria sa”.
În al cincilea rând, Imnul Naţional nu trebuie să joace rol de punte de legătură între locuitorii provinciilor istorice româneşti, dat fiind că textul său este făcut de un ardelean şi muzica de un muntean, ci el trebuie să-i unească pe toţii locuitorii provinciilor istorice româneşti printr-un text care ne este specific unei provincii.
În al şaselea rând, textul Imnului Naţional trebuie să fie scurt, 2-3 strofe, iar versurile să fie şi ele scurte, de numai 7-8 silbe (ar fi ideal), ca să poate fi uşor reţinute de oricine, indiferent de nivelul său de şcolarizare. Susţineţi că prin învăţare în şcoală se poate memora şi 11 strofe de Imn Naţional. Depinde de memoria individului şi nu uitaţi că ceea ce este impus şi mai este şi lung şi dificil, nu este făcut cu plăcere!
În al şaptelea rând, muzica Imnului Naţional trebuie să fie uşor de intonat de către oricine, indiferent de intrucţia sau de dotarea sa muzicală.
În al optulea rând, Imnul Naţional nu trebuie să afecteze în vreun fel minorităţile naţionale! De ce ne mirăm că ungurii din România nu vor să cânte actualul Imn Naţional al statului al cărui cetăţeni loiali ar trebui să-i fie, când statul respectiv nu este loial cu ei şi îi face „barbari” şi „tirani” pe stăbunicii lor chiar în textul Imnului Naţional?!… Ca să nu mai zic că respectivul imn nu trebuie să creeze probleme cu vreun stat vecin, datorită vreunei aluzii de text.
Având în vedere toate acestea, eu cred că „Trei culori”, muzica şi textul de Ciprian Porumbescu ar fi imnul naţional ideal! Textul să aibă numai 3 strofe – primele 3.
Cu stimă, Mircea Monu
Lasă un comentariu
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns