Sunt un specialist al culturii populare. Sunt copil de tăran. Odată cu trecerea anilor, după multă muncă am ajuns să pot privi cultura atât din interior cât şi din exterior. Toata perioada carierei ele a dedicat-o realizării Atlasului Etnografic Român. Cred că aceasta a fost una dintre marile şanse pe care mi le-a dat Dumnezeu . Imediat după ce am absolvit Universitatea, m-am apucat de lucru şi am reuşit să cunosc în acest răstimp trei generaţii cu care am trudit atât aici, în aceste birouri, dar foarte mult pe teren, căutând rădăcini ale folclorului şi tradiţiilor poporului nostru. Pentru realizarea Atlasului Etnografic Român am trudit extraordinar de mult; imaginaţi-vă că am străbătut şi cercetat aproximativ 600 de sate ale României şi am aplicat chestionarele noastre (1200 întrebări) la peste 12.000 de subiecţi. Toate acestea le-am făcut în decursul a 30 de ani. E mult, e puţin rămâne să aprecieze cei care vor veni după noi şi vor analiza ceea ce am realizat.
După sute de zile de muncă, am constatat că ceea ce am găsit pe teren nu corespunde în totalitate cu ceea ce învăţasem noi, cu teoria. Trebuie să subliniez faptul că rădăcinile noastre ca popor nu trebuie căutate la grecii din Atena, la Roma sau în Egipt ci aici, în vatra noastră strămoşească, la dacii noştri.
Tinerilor de astăzi şi urmaşilor noştri le pot spune că acum trăim o perioadă de metisaj cultural iar pentru a continua tradiţiile şi cultura acestui străvechi popor trebuie să plece întotdeauna de la fapte reale pentru a reuşi să înţeleagă eficient realitatea aşa cum am reuşit să o înţeleg eu în timpul celor 30 de ani de muncă (1970-2000) pentru realizarea Atlasului etnografic Român. Cei ce vin după noi trebuie să realizeze o arhivă consistentă a tradiţiilor poporului român, deoarece eu cred că în viitor România va fi un punct de trimitere frecventă la spaţiul istoric strămoşesc dacic, care va reconstitui vechea civilizaţie europeană. >>>>
1 comentariu
Comments RSS TrackBack Identifier URI
__________________________
Imagine din fototeca ARP: martie 2006, reuniunea dedicată Premiilor Patrimoniului Românesc. În imagine, oameni din toate părţile locuite de români, de toate vârstele şi de toate orientările culturale. Îi observăm alături de venerabilul nonagenar Par. dr. Ioan Ionescu, pe criticul literar Victor Sterom, prozatoarea Elisabeta Iosif, savanta în studii filologice Aurora Petan, cărturarul Andrei Vartic de la Chişinău, eminentul istoric literar Adrian Dinu Rachieru.
Un document de istorie culturală românească, o Faptă care, în ciuda unora, se ţine minte şi rodeşte.
________________________________
_________________________________
Vlad Protopopescu (Sydney, Australia)
_________________________________
_________________________________
Dimitrie Grama (Danemarca), director „Neamul Românesc“
_________________________________
_________________________________
Ion Marin Almăjan, director „Luceafărul Românesc“
_________________________________
_________________________________
Ioan Miclău (Australia), director revista „Iosif Vulcan“
_________________________________
Revolta fondului neconsumat>>>>
______________________
_____________________
_____________________________
UN CADOU PRETIOS PENTRU COPILUL TAU >>descarca gratuit , in versiunea color , celebra carte pentru copii VULPEA ACADEMICIANA, de Mariana Braescu ; O gasesti aici 
_________________________
Buletinul de presa INTERMUNDUS MEDIA contine stiri, informatii si bibliografii la zi reflectand aparitiile recente din revistele editate de ARP, propuneri de teme de dezbatere colectiva, volume noi tiparite de ARP - Asociatia Romana pentru Patrimoniu sau aflate in pregatire. Il puteti citi aici
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
PELERINAJE ORTODOXE 
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
Domnul profesor Ghinoiu, nu încape nicio îndoială, este poate cel mai mare etnograf în acest moment, continuator al unor înaintaşi iluştrii. Ca fost coleg de facultate, l-am cunoscut de timpuriu şi i-am urmărit cu interes strădaniile şi ascensiunea profesională, cu atât mai mult cu cât am avut, într-o oarecare măsură, preocupări paralele şi în mod sigur implicări similare în domeniul pe care îl slujeam. De aceea, drag coleg, te înţeleg şi îţi împărtăşesc neliniştea. Nu pot decât să mă întreb asistând neputincios la spectacolul nebun al vieţii care ne înconjoară şi ne încorsetează tot mai strâns, dacă efortul nostru va mai fi continuat şi dacă totul nu a fost în zadar.
Mă închin în faţa a tot ce ai realizat, pentru că ştiu că o parte importantă din existenţa noastră a fost dedicată, cum spunea un mare oltean, „goangei care ne-a mânat spre sacrificiile specifice unor astfel de domenii”
Să te ocrotească Dumnezeu, pentru că meriţi din plin !
Prof. Marin Cârciumaru