Adrian Botez: „Eminescu cel adevărat“

SFINŢI MILITARI, GENII PROTECTOARE DE NEAM, MUCENICI ŞI MARTIRI AI CREDINŢEI: MIHAI EMINESCU(1850-1889)

Evident, nu e în intenţia noastră şi nici nu ne dorim  a avea vreo şansă minimă, de a schimba, total, viziunea românilor asupra geniului POETIC al românilor – MIHAI EMINESCU (de la a cărui moarte fizică se împlinesc, la 15 iunie 2009, 120 de ani) – dar vrem s-o completăm, spre Adevăr: nu a fost “nebun”, decât prin “decret” masonic, n-a fost “sifilitic”[1], nici “paralizat general”, cum sună aceleaşi “decretări” masonice de “asasinare civilă” a lui Eminescu… A scris (genial, cum altfel?), până-n ultima clipă (atât poezie, cât şi jurnalistică fierbinte, de atitudine!). Dar, aproape până-n ultima clipă a vieţii sale terestre,   “a fost bătut cu funia udă (precum Hristos la curtea lui Pilat…), pentru…a-l <<calma>>”…!!! (cf. reţeaua culturală) .  Suntem în deplin dezacord cu mercenari culturali, de tipul lui Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu ori Horia Roman Patapievici (revista noastră, Contraatac, care, la primul ei număr, de exact acum 10 ani,  s-a numit MANIFESTUL EMINESCU,  a apărut TOCMAI ca reacţie/”contraatac”,  faţă de infamia/blasfemia comisă, în 1999, de Dilema lui Adrian Pleşu!), care, prin instigarea la iconoclastie, nu reuşesc decât să “întărâte”, întru deplină fiinţare, miturile româneşti, printre care cel eminescian ocupă un loc de frunte (aici, nu vom pierde vreme şi hârtie, cu oligofreni isteroizi, de tipul consilierului prezidenţial Cristi Preda…!)[2] –  şi suntem în deplin acord atât cu, să zicem, Rosa del Conte, care, în Eminescu sau despre Absolut, Ed. Dacia, Buc., 1990, pp. 385-386, afirmă, cu referire directă la Eminescu: “Fiecare gnostic repetă în sine, în limitele posibilităţilor sale de înţelegere, experienţa unui Zoroastru, a unui Buddha, a lui Christos: >>>>

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI