ANALIZE ŞI FAPTE nr. 119

~Nr.27(119)/2008 – Biserica ortodoxa in pragul scindarii ? o O carte profetica – Dan Puric : “Cine suntem ?” o “Atacul etnobisnitarilor”

~B.O.R. IN PRAGUL “SCINDARII” ? Un punct de vedere

~UN STUDIU CAPITAL care arata ca „Ecumenismul” este o pacaleala

~O CARTE INCENDIARA – “Jurnalul activitatii lui Ion Antonescu, Conducatorul Statului”.

~INCENDIAR -DESPRE ROMANII DIN UNGARIA – Eva Iova : „Atacul etnobişniţarilor”

~IARASI DESPRE “SCANDALUL APOSTAZIEI ” – Adrian Botez: „Vina Mitropolitului”

~OPINII – Vasile I. Zarnescu: Interzicerea cuvantului „homosexual”

~REGELE E GOL – Ce este , da fapt , asa-zisul ” Grup de la Cluj “??

~ATITUDINI PUTIN CUNOSCUTE -Un alt batjocorit: Tutea

~IN RASPAR – “Scandalul stirilor pozitive”

~OPINII FARA PREJUDECATI – Coruptia – boala europeana ; ce aduce ea ?

~NODUL GORDIAN:Alexandru Leitner-Moruzzi: „Investitori”

~Mitropolitul Teofan al Moldovei despre “vremurile secularizarii”

~Amerigo Coroneo (Italia): “Romania, ce nume, cate amintiri!”

~O CARTE PROFETICA -Dan Puric : “Cine suntem ?”

INSECTAR – Mircea Micu: „Boc o ţine Gaia Maţu…”

~DIN BASARABIA – Andrei Vartic: „Războiul nostru împotriva ocupantului”

~CEEA CE NU SE STIE – Alexandru Nemoianu(SUA): „O poveste americană”

~INCOTRO MERGE ROMANIA ?- N.N. Tomoniu: „Reînvie tineretul sectorul civil?”

~REACTIA FONDULUI SANATOS – Dacologii nu se lasă!

~NODUL GORDIAN – Alexandru Leitner-Moruzzi: „Cum începe o dictatură?”

~VINDECAREA PRIN RUGACIUNE -un studiu captivant

~BUTURUGA MICA – Va mai exista ” Europa ” dupa “episodul Irlanda” ?

~VOCI DIN POPOR -despre “micul apostat Sofronie ”

~Ministerul Culturii toaca bani dar nu face nimic; treaba lui i-o fac particularii !

~Efectul televizorului : tortura limbii romane

~Pr.Alexandru Stanciulescu -Barda : “Bravo , Tokes “!


_________________

~B.O.R. IN PRAGUL “SCINDARII” ? Un punct de vedere

De cateva zile , circula prin diverse medii romanesti unele documente (intre care si un “memoriu al Laicatului “) a caror vehiculare creste cu cat data Sinodului de la inceputul saptamanii ce vine se apropie . O anumita neliniste se observa clar iar unele zvonuri care sustin ca “apostazia declarata ” se va musamaliza capata si ele intensitati noi . Mai mult chiar , insasi ideea de “inghitire ” a Arhiepiscopiei romanesti din America , nutrita de “patriarhul bogatilor ” si probabil tradusa in fapt in aceste zile prin participarea unor conspiratori locali , face sa sporeasca impresia de deriva care nu face bine si a inceput sa supere cam tot ce insemneaza azi “stapanire ” de la noi si de aiurea . Dar , indiferent de solutia formala ce va incheia acest episod foarte febril , momentul “scindarii ” nu a venit si probabil nici nu va fi cazul sa vina . Toate datele conduc la incheierea ca atat grupurile “intelocrate ” (ale caror presiuni de ” adaptare ” , “innoire” si alte astfel de pareri sfertodocte sunt nule de fapt ) cat si pseudo-ecumenistii din Biserica ( de fapt niste agenti ai prozelitismului catolic care au gasit ocazia acum sa creeze confuzie intre “Europa birocratica” si “viitorul de aur al omenirii ” in forma vicarului de la Roma ) nu au nici o sansa in a concretiza planul stupid gandit destul de sumar si imprecis. Nimeni nu are nevoie azi de confruntari religioase intr-o Europa care inca nu isi cunoaste propriul viitor birocratic (contestat tot mai raspicat din cele mai diferite directii ) dar nici la noi , unde “scindarea ” ar produce atitudini radicale care ar modifica socant insasi starea politica de fapt , rasturnand ierarhiile ce functioneaza in folosul marilor carteluri . Pe scurt , o staruinta in acest neo-miciurinism bizar nu ar avea decat un singur efect clar : un razboi civil de uzura , purtat cu toate riscurile , ca si in veacul fanariot , care a fost , deopotriva , si secolul uniatiei care ne-a pus tunurile pe manastiri . Dar cine are curajul sa dezlege cainii razboiului ? Daca nu le-a luat Dumnezeu mintile , trimitandu-i la pierzare , nimeni .


_________________

~UN STUDIU CAPITAL care arata ca „Ecumenismul” este o păcăleală

Documentul de la Ravenna si primatul papei

Arhim.Gheorghe Kapsanis (Staretul Manastirii Grigoriu din Sfantul Munte Athos )

În prima sa întrunire de la Ravenna (octombrie 2007), Comisia Mixta Internaţională pentru Dialog Teologic între ortodocşi şi romano-catolici susţine că a pus „o bază fermă pentru discutarea viitoare a chestiunii primatului la nivelul universal al Bisericii” (Documentul de la Ravenna , paragraful 46)[1]. „Baza fermă”, după cum reiese din cele 46 de paragrafe ale documentului de mai sus, este accepţiunea că în timpul primului mileniu, înainte de Schisma finală din 1054, episcopul Romei era recunoscut ca primul între cei cinci patriarhi în cadrul sinodalităţii bine funcţionabile de atunci. Se anunţă discutarea în continuare asupra primatului după cum urmează: „Chestiunea rolului episcopului Romei în comuniunea tuturor Bisericilor romane să fie studiată în profunzime. >>>>


_________________

~O CARTE INCENDIARA – “Jurnalul activitatii lui Ion Antonescu, Conducatorul Statului”.

Si un comentariu de Tesu Solomovici , din ziarul ” Ziua “:

Mi se pare semnificativ ca astazi, 28 iunie, la 68 de ani dupa raptul Basarabiei si Bucovinei de Nord de catre Uniunea Sovietica, apare in librarii primul volum din “Jurnalul maresalului Ion Antonescu”. Istoriografia despre cel mai controversat lider roman face un serios salt inainte odata cu aparitia acestei lucrari. Docu­mentul “Pentru Memo­rii” cuprinde doua file umplute cu “gandurile” gene­ralului axate pe evenimentul ocuparii ilegale a Basarabiei si Bucovinei de Nord de catre trupele sovietice. Scrie Ion Anto­nescu: “Pierderea Bucovinei si a Basarabiei nu ne poate indreptati sa cedam lupta”. Si mai departe: “Orice popor are o vitalitate inepuizabila, datorita careia poate sa reinceapa lupta dupa erori comise si infrangeri suferite… Destinul nostru m-a aruncat in mijlocul unei fatale <<panze a Penelopei>>. Luam drumul de la cap si cu Bucovina si cu Basarabia. Depinde de noi sa ajungem repede la capul lui. Va depinde tot de noi sa transformam intr-o opera istorica temeinica ceea ce a fost atat de fragil”. Putine sunt lucrarile lasate posteritatii de personajele principale ale epocii, jurnalele la persoana intai sunt si mai rare. Nici cartea despre care vorbim nu e un jurnal intim, dar valoarea sa istorica este uriasa, in primul rand pentru ca e o sursa originala, valorificand un document inedit fundamental: “Jurnalul activitatii lui Ion Antonescu, Conducatorul Statului”. El a fost intocmit de colaboratorii maresalului, cu stiinta lui Ion Antonescu, in cadrul Cabinetului Militar, ingaduind in premiera cititorului, asa cum subliniaza Gh. Buzatu, “sa patrunda in intimitatea Guver­nului si anturajul Genera­lului/Mare­salului, in sfera deciziilor capitale de ordin politico-diplomatic, militar si social-economic, toate expuse intr-o ordine si logica precisa, care nu ingaduie denatu­rari grosolane si interpretari labile”. In ce-l priveste pe Ion Anto­nescu, istoricii au astazi privilegiul de a avea la dispozitie cateva surse esentiale cu caracter memo­rialistic. Accedarea la putere a gene­ralului Ion Antonescu a fost rezultatul natural al tradarii din iunie 1940 si al catastrofei traite de populatia tarii prin pierderea celor doua provincii romanesti, Basarabia si Bucovina. Din lectura “Jurnalului” apare cu claritate faptul ca si declansarea, la 22 iunie 1941, a razboiului romanesc impotriva Uniunii Sovietice este o rezultanta a actului agresiv savarsit de sovietici la 28 iunie 1940. Purtat de valurile protestului popular si al dorintei de revansa romaneasca asupra ocupantului sovietic a devenit Ion Antonescu, in urma cu 68 de ani, Conducatorul tarii.>>>>


_________________

~IARASI DESPRE “SCANDALUL APOSTAZIEI ” – Adrian Botez: „Vina Mitropolitului“

Mulţi români se-ntreabă, împăciuitori: “Dar ce aşa mare lucru a făcut Î.P.S., Mitropolitul, Banatului, NICOLAE CORNEANU? Ce dacă s-a împărtăşit, dimpreună cu greco-catolicii? Ce mare vină are şi P.S. episcopul Oradiei, SOFRONIE DRINCEC, care a săvârşit Sfinţirea cea Mare a apei, la Bobotează împreună cu episcopul greco-catolic Virgil Bercea (înainte de asta, în toamna lui 2007, participând la un concert de colinde, la greco-catolici, împreună cu membrii corului Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea, a cerut iertare greco-catolicilor, <<pentru toate necazurile PRICINUITE DE ÎNAINTAŞII SĂI ORTODOCŞI GRECO-CATOLICILOR>>… – vorba lui Victor Roncea, în ziarul Ziua: <<Adică pentru că ortodocşii au acceptat să fie spânzuraţi, traşi pe roată, spintecaţi sau biciuiţi, ei şi familiile lor, odată cu arderea caselor şi confiscarea bisericilor lor>> )?”

Ce mare lucru au făcut? Păi, simplu şi zguduitor: ŞI-AU TRĂDAT NEAMUL ŞI LEGEA STRĂMOŞEASCĂ ŞI ISTORIA NECĂJITĂ/MARTIRIZATĂ A ACESTUI NEAM, VESELINDU-SE CU ŞI LINGUŞINDU-I PE ÎNŞELĂTORII ŞI CĂLĂII DE VEACURI AI ACESTUI NEAM. >>>>


_________________

~OPINII – Vasile I. Zărnescu: Interzicerea cuvântului „homosexual“

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Cetăţeanului a devenit un document de referinţă în activitatea unor organizaţii internaţionale şi a tot mai multor state. Dar, în textul acestui document nu se vorbeşte, nicăieri, de drepturile puşcăriaşilor, ale poponarilor, ale altor categorii de indivizi care se abat de la lege, de la normalitate, adică de la morala creştină, străveche şi multimilenară, care a constituit baza formării societăţii moderne şi, în genere, a civilizaţiei actuale, îndeosebi din arealul euro-american. Dar Decalogul, care sintetizează morala creştină, ortodoxă, este, în diverse formulări, comun tuturor religiilor; putem conchide cu deplin temei că Decalogul semnifică morala general umană. Aşadar, Decalogul constituie minima moralia intrinsecă oricărei societăţi umane. >>>>


_________________

~REGELE E GOL – Ce este , da fapt , asa-zisul ” Grup de la Cluj “??

Un comentariu AMOS NEWS de O. Andronic

Nici o alta grupare politica ce a evoluat pe scena partidelor noastre nu a avut o “influenta ” nu gasesc alt termen pentru a defini genul de actiune mai notabila decat cea pe care ne-am obisnuit sa o numin “Grupul de la Cluj”. La prima vedere , ai putea sa crezi ca este vorba despre un laborator de gandire si actiune politica, ce analizeaza si dezbate variante, oferind solutii practice. In fond, grupul cu pricina a numarat, unul peste altul, trei membri, dintre care unul s-a desprins cu timpul, continuandu-si actiunea pe cont propriu: Ioan Rus, Vasile Dancu si Vasile Puscas. Cel care a promovat aceasta echipa este Adrian Nastase si a facut-o in momentul in care era in cautare de sustinatori pentru a contracara influenta centrului din PSD, aflat prea pe orbita presedintelui fondator. Au fost grupul de la Cluj si cel de la Timisoara (Sarbu si Branzan) prin care acelasi Nastase a incercat sa temereze polul moldovean condus cu iscusinta de Viorel Hrebenciuc si baietii sai de la Bacau. Spre deosebire de acestia, nici clujenii si nici timisorenii nu se bucurau >>>>>


_________________

~ATITUDINI PUTIN CUNOSCUTE -Un alt batjocorit: Ţuţea

Un eseu de Marius Petrascu :

Cu opera filosofică a lui Petre Ţuţea s-a întâmplat ceva deosebit. Ea a prins imediat la tânăra generaţie, căreia avea să-i comunice ceva, cu toate că puţini au mai auzit, înainte de decembrie 1989, de numele gânditorului român, claustrat într-o celulă bucureşteană. După epuizarea mitului Noica, a mitului Eliade, a mitului Cioran, tânăra echipă de intelectuali l-a descoperit totuşi, pe Ţuţea. Şi a găsit în cărţile sale ceea ce lipsea din cele ale înţelepţilor români cunoscuţi, adică un sistem. Lucrul poate deranja pe cineva, iar primul care a sărit împotriva martirului gândirii româneşti a fost, normal, cel care a încercat să-şi facă platformă sugând din seva unui moralist eclectic şi spumos, dar fără de substanţă creatoare. Mă refer la Gabriel Liiceanu şi la Constantin Noica. Nu am nimic nici cu unul, nici cu celălalt, să-i fie ţărâna uşoară. Rău este că, aşa cum ne-am învăţat, ne trezim din când în când să ne negăm valorile. Iar Ţuţea este o valoare pentru spiritul românesc. Indiferent ce se trezeşte să sporovăiască Liiceanu. „Eu deschid tratatul de antropologie şi mă plictisesc. Ţuţea nu este un autor”, declară pasagerul de la Păltiniş. După el, Ţuţea este o păcăleală.>>>>>>


_________________

~IN RASPAR – “Scandalul ştirilor pozitive”

Un editorial de Liviu Plesoianu din E-Actual

Presa este un animal de prada, un animal cu canini ascutiti, pregatita mereu sa muste din carnea realitatii cotidiene, sa muste orice apuca, bucati mari, bucati mici, din animale salbatice, sacre sau domestice, nu conteaza, presa e gata mereu sa muste. …Si o face fara nici o retinere. Chiar de e sa muste dintr-un cadavru, chiar de e sa muste dintr-un om care isi traieste, in durere, ultimele clipe, chiar de e sa muste din carnea proaspata si promitatoare de rating a unui viol. Citesc si citez, in timp ce citesc, din ziarul cu titlu sugestiv – “Gandul”. Oamenii de la “Gandul”, oameni care, fara doar si poate, gandesc, pun pe prima pagina – ganditoare – a ziarului lor – ganditor – urmatorul titlu de stire: “Prostie in unanimitate la Senat”. La ce se refera ganditorii de la “Gandul”? – La legea parlamentarilor Funar si Ghise, conform careia televiziunile vor avea obligatia sa difuzeze, in proportii egale, stiri pozitive si stiri negative. In expunerea de motive a legii, inititatorii acesteia – tinta a “mistourilor” cvasi-intregii bresle a jurnalistilor – afirma ca scopul principal al prevederii este acela “de a imbunatati climatul general si de a oferi sansa publicului sa aiba perceptii echilibrate asupra vietii cotidiene, atat din punct de vedere psihic, cat si emotional”. Evident, textul citat face, ieri, 25 iunie 2008, obiectul unui tir sustinut din partea unor figuri marcante ale audiovizualului romanesc, facandu-se aproape “caterinca” de “studiile stiintifice” citate in sprijinul legii de catre cei doi initiatori. Ei bine, inainte de toate, i-as intreba pe distinsii “ganditori” – fie ei de la “Gandul” sau din alta zona a mass-media romanesti – daca si-au rapit, intre doua stiri, niscaiva timp (mort sau viu), pentru a cauta si a studia cateva dintre aceste studii. Poate ca ar fi avut niste revelatii. Sau poate ca ar fi ramas la aceeasi opinie. Pentru “gandul” lor, insa, ar fi fost intrucatva benefica luarea la cunostinta a lucrurilor despre care, cu maximum de larghete – jurnalistica – isi tot dau cu parerea...>>>>


_________________

~OPINII FARA PREJUDECATI – Coruptia – boala europeana ; ce aduce ea ?

“Era socialistă”- un comentariu AMOS NEWS de Victor Niţelea

Motto: Apoi, zdrobit, el cade si moare lin, zambind, Caci vede in reduta voinicii lui sarind. Vasile Alecsandri
“Era socialista” nu e doar numele unei publicatii prerevolutionare, pepiniera de oportunisti dintre care multi “au intors armele” dupa 22 Decembrie, ca intreaga presa socialista: sintagma este, dupa toate aparentele, si prefigurarea unei probabile cai de viitor pentru umanitate. Umanitate din ce in ce mai stresata de marile probleme ale contemporaneitatii: criza energetica, criza alimentara, sanatatea publica si coruptia. Da, coruptia: chiar daca nu la fel de nerusinat aparata ca in Romania, unde parlamentarii s-au incuiat in closete ca sa nu voteze pentru a permite sa se faca dreptate in cazul colegilor lor corupti (sa ma dea in judecata cine crede ca trebuia sa scriu “presupusi corupti”, si voi face proba veritatii in instanta!), marea coruptie exista oriunde exista capitalism, asa cum umbra exista oriunde e soare. De exemplu, in Elvetia, tara zguduita azi de mari scandalui de coruptie. Iar in invecinata si prospera Austrie, raspunsul electoratului la cele patru crize mai sus mentionate este abandonarea partidelor traditionale si orientarea catre comunisti. Acelasi trend in Germania, acelasi in Anglia. Si peste tot, problema se pune la fel: “Atotputernicia marilor companii ne-a adus in situatia asta, atotputernicia aceasta trebuie sa dispara. Dar pentru ca ea sa dispara, trebuie sa dispara proprietatea pe care ea se bazeaza.” Apare deci perspectiva marilor exproprieri. Dupa cum am aratat de mult >>>Reprodus dupa Saptamana Doljeana>>>


_________________

~NODUL GORDIAN:Alexandru Leitner-Moruzzi: „Investitori“

Am avut “onoarea” sa cunosc doi romani din SUA, transfugi, care au venit sa faca “afaceri” in Romania. N-aveau de gand sa construiasca nimic, voiau doar sa vanda niste produse manufacturate intr-un atelier din SUA si cautau cozi de topor care sa-i introduca in industria orizontala. Au fost respinsi si atunci au ajuns la concluzia ca mentalitatile comuniste sunt “in vigoare”. Adica, daca nu vrei sa cumperi ciurucurile lor, esti comunist, lasand sa se inteleaga ca, daca am fi capitalisti get-beget, am arunca banii pe toate prostiile. Am cunoscut si un individ din Marea Britanie care voia si el sa vanda niste produse in Romania. Se lauda ca a vandut “cu vagoanele” prin Bolivia, Ecuador si Paraguai dar atunci cand s-au facut teste, produsele s-au dovedit niste escrocherii tehnice. Cum sa le vinzi? Ne-a dat chiar el solutia:
MITUITI!


_________________

~Mitropolitul Teofan al Moldovei despre “vremurile secularizării”

Cântul de sirenă al secularizării pătrunde tot mai puternic în mintea şi sufletul omului de astăzi. Viaţa societăţii, a familiei, a culturii uneori se îndepărtează parcă tot mai mult de legătura cu Dumnezeu. Totul se petrece ca şi cum Dumnzeu nu ar exista şi ar fi absent din viaţa lumii. Consecinţele acestei atitudini apar în diferite forme: secătuire sufletească, goluri lăuntrice imense, risipire interioară. Toate conduc spre plictiseală, tristeţe şi disperare, boli ale veacului. În acest sens, misiunea Bisericii este imensă. Căci poate oare altcineva sau altceva mai bun decât Biserica să înţeleagă şi să lucreze mai eficient, mai real, mai adânc şi mai tămăduitor asupra rănilor omului contemporan? Biserica este spaţiul de speranţă întru regăsirea luminii care în viaţa multora lipseşte. De la necesitatea redescoperii izvoarelor nostre spirituale autentice până la depăşirea complexelor în întâlnirea cu fraţii noştri europeni, de la necesitatea păstrării cu sfinţenie a adevărului de credinţă până la asumarea cu senitătate a dialogului cu modernitatea în toate formele ei, de la participarea la găsirea unor soluţii la nemiloasa problemă a sărăciei până la oferirea unui răspuns tânărului care simte dramatic golul existenţei, Biserica este spaţiul de speranţă, de lumină, în tot timpul, în tot locul şi în orice împrejurare.


_________________

~Amerigo Coroneo (Italia): “România, ce nume, câte amintiri!”

Venerabilul Prof. dr. Amerigo Coroneo este o personalitate internaţională renumită. Preşedinte al Academiei Naţionale de Litere, Arte şi Ştiinţe „Rugero il Sicilia”, a publicat numeroase studii si cercetări, care l-au făcut cunoscut şi apreciat în medi­ile culturale de pretutindeni. Este, de asemenea, o prezenţă specială în ceea ce am putea numi Europa veche, în calitatea ce o are de Prinţ de Naxos si al Imperiului Roman de Răsărit. Publicăm acum câte­va amintiri pe care ni Ie-a adresat în exclusivitate.

Din România am două amintiri… o amintire tristă, foarte tristă şi altă amintire veselă, fericită. Iubesc mult România! în 1943, eram căpitan şi eram pri­zonier la nemţi. Mă găseam într-un tren cu o mie de soldaţi ita­lieni, provenind din Grecia şi din Ardeal; şi trenul, într-o zi, sosi la Cluj. în acest oraş, se oprise, nu ştiu de ce, timp de două zile. în a doua zi, o foarte frumoasă, magnifică, – minunată domnişoară, de la Crucea Roşie, se apropie de mine şi, în ascuns, îmi propuse să evadez. Aveam 23 de ani. Santinelele germane mi-au permis să cobor din vagon. Domnişoara drăguţă – cum aş putea să uit acest înger? – riscase totul sau aproape totul; de fapt, îşi riscase viaţa. Ea mi-a spus că ar putea să mă facă să dispar, să fug. Ani fost tentat să fac asta, dar în acelaşi timp, mă gândeam că soldaţii mei se găseau în vagon, şi mi-am spus că acest înger îşi riscă viaţa lui ca să mă salveze! Am refuzat! Am vrut să-mi urmez soarta mea! Dar, urcat în vagon, am solicitat un serviciu domnişoarei de la Crucea Roşie: să scrie la Geneva si să comunice părinţilor mei că eu eram prizonier, dar în viată! Când m-am întors în italia, în 1945, la mine acasă, părinţii mi-au spus că au primit o scrisoare de la Crucea Roşie, în 1943, cu vestea că eram viu. A fost o fericire. Nu îmi mai amintesc numele acestui înger, dar îmi amintesc că ea m-a salutat îmbrăţişându-mă, şi nu voi putea uita cele două lacrimi care coborau pe obrajii ei înroşiţi. Acum am 83 de ani şi n-am uitat nimic, niciodată! Dar, cu 12 sau 14 ani în urmă, m-am întors în România ca un călător şi, împreună cu soţia mea, am luat un avion vechi, un avion atât de vechi încât mă gândeam că n-o să ajungem cu bine şi, când am ajuns la Constanţa, sau aproape de Constanţa, eram singurii italieni în acel hotel. Am stat la soare, am făcut baie în Marea Neagră; dar apele nu erau deloc negre! Îmi amintesc nisipul închis la culoare, dar nu la culori mă gândeam, ci la structura lui mătăsoasă; apoi, am vizitat Castelul lui Dracula, în Transilvania, într-un oraş al cărui nume nu mi-l amintesc. Dar Dracula nu era prezent nici acolo. A fost, însă, o călătorie frumoasă, într-o ţară frumoasă, despre care acum am amintiri care, în fiecare zi, când privesc peretele din salonul meu, redevin vii şi îmi dau un sentiment de linişte pentru că, de fapt, pe peretele din salon se găseşte agăţată o farfurie din ceramică, o amintire cumpărată dintr-un târg pentru turişti, la Constanţa, o amintire din România, care mă duce întotdeauna aproape şi mi-o evocă în fiecare clipă.

Prof. dr. AMERIGO CORONEO, Palermo, Sicilia


_________________

~O CARTE PROFETICA -Dan Puric : “Cine suntem ?”

În ultimii ani, cultura română, atât de debilă şi dezorientată, până la năuceală sau abulie/frigiditate spirituală, fie a refuzat cartea, „din principiu” (dacă avem telenovele, şi pe ecran, şi în realitatea socio-politică, la ce mai e bună cartea?!) – fie a avut nevoie de un soi de „viagra cultural-spirituală”: critica sub formă de „reclamă”…ca la „oale roşi”… Ei bine, pentru prima oară, după 1989, apare, în România, o carte care depăşeşte, de departe, prin conţinutul energic şi bine clădit conceptual, orice potenţial de miorlăială şi scremătură de „critică reclamatistică”…Nicio reclamă comercială n-ar fi în stare să se apropie, fie şi vag, de „flash”-urile orbitoare de idei, ale cărţii. Este printre extrem de puţinele cărţi postdecembriste, în conţinutul ideatic al căreia autorul ei crede fără nicio rezervă, dar şi fără preţiozităţi ori sclifoseli „de rating”: Dan Puric rosteşte, aproape că …răsteşte vorbele, de parcă ar vrea să re-ritmeze paşii şi bătăile inimii unei largi mulţimi umane, de mult dezobişnuită cu mersul normal, cu sistolă-diastolă normale…Din pricini de continuă ţopăială acefală. >prof.dr.Adrian Botez >>>


_________________

INSECTAR – Mircea Micu: „Boc o ţine Gaia Maţu…“

Îmi vin în minte nişte versuri ciudate învăţate în clasele primare, care sună cam aşa: ”Mititel, bată-l norocul/Cât un ac de gămălie/A venit să-şi afle locul/Şi norocu-n meserie”…Poezeaua era lungă şi ne explica în versuri sprinţare cum harnicul şi năbădăiosul învăţăcel vroia să se facă… musai fierar! Emil Boc, acest Napoleon în forma lui parodică sublimă, pare desprins din galeria de portrete absurde ale unui Caragiale modern. Posesorul unui limbaj tip mitralieră, mestecând şi zdrobind cuvintele între fălcile sale de ardelean perseverent, e în stare să transforme orice eşec într-o victorie. Are zâmbetul senin al surdului care nu aude, dar le portiveşte şi nici un moderator de televiziune, indiferent de sex, naţionalitate sau… religie n-a izbutit, vreodată, să-i stăvilească incontinenţa verbală. >>>>

ALTE ARTICOLE NOI DIN “EPOCA” :

Andrei Vartic: „De neamul letonilor“

OPINII – Ioan Miclău: „Ce trebuie ţinut minte “

Prof. Dr. Francis Dessart despre români: „România are un viitor european!“

Victor Martin: „Ce este lenea şi de ce trebuie protejată“

Pentru dreptul la viaţă – “Societatea civila crestina” propune o solutie in cazul fetei de 11 ani, insarcinate

GÂNDURI DE DEPARTE – Alexandru Nemoianu (SUA): ” Starea pre-revolutionara ”

Festivalul Internaţional de Gimnastică şi Dans „PRIETENIA“, Vaslui, 2008

Claudia Maru Hanghiuc: „Adevărul Dumnezeului nostru“

Neculai Popa (SUA) către tinerii basarabeni

Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Preotul nu ghiceşte în Sfânta Evanghelie, aşa cum nu ghiceşte în Sfânta Împărtăşanie, în cărţile de joc, în cafea, în palmă, în stele, în lună etc.“

„File risipite“ – o rubrică de scriitorul Mircea Micu

Adrian Botez: „Blestemul de a fi «FÂNTÂNARI»“

Puterea Rugăciunii in fenomenul vindecării

Corina Ungureanu Kiss: „Albert Schweitzer – Diletantul“


_________________

~DIN BASARABIA – Andrei Vartic: „Războiul nostru împotriva ocupantului“

Ocupantul ruso-comunist nu a fost alungat din Basarabia după 27 august 1989, când a avut loc Marea Adunare Naţională, nici după 27 august 1991, când s-a votat Declaraţia de Independenţă, nici mai apoi, când le-am permis aplaudacilor lui Lenin să intre nestingheriţi în biserica lui Iisus. Basarabia nu este ocupată de trupe străine doar la Tighina. Basarabia este ocupată peste tot de aceste trupe, camuflate şi sub forma unităţilor de fanatici ale partidului comunist, şi sub cea a mercenarilor şi mancurţilor autohtoni, dar şi sub cea a nevrednicelor orgolii care ne macină fiinţa din interior. Observaţi, la acest capitol subtil de fiinţare, cum simplele femei care vând produse alimentare la piaţă se adresează cumpărătorilor atât de natural cu „Domnule!” şi „Doamnă!”, iar academicienii şi profesorii universitari se strigă unul pe altul tot cu „Gheorghii Ivanovici”. >>>>


_________________

~CEEA CE NU SE STIE – Alexandru Nemoianu(SUA): „O poveste americană“

In 1947 un subofiter de aviatie roman , deoarece traieste am sa ii spun X . ,impreuna cu mai multi colegi au reusit sa fuga din Romania in Turcia . Au facut-o spectaculos folosind un avion meteo caruia ii preschimbasera,facusera mai mari, rezervoarele.
Au fost tinuti in Turcia vreme de circa optsprezece luni.Au fost in “incomunicado” fiind supusi la “debriefing” intens . Finalmente au fost lasati sa plece in “lumea libera”.
X. initial a ajuns in Argentina si vreme de un si jumatate a lucrat ca mecanic de vapoare de transport comercial.In 1951 a ajuns in America.S-a “pierdut” acolo si s-a insurat cu o romanca-americana,ceva mai batrana decat el si al carei tata avea ceva bani.
Cei doi au trait de atunci si pana acuma intr-o casa a socrului , din zona ,” la tara “,facand una si alta si nereusind sa sporeasca material.La adanci batranete traiau,vorba vine, dintr-un venit lunar de circa opt sute de dolari. >>>


_________________

~INCOTRO MERGE ROMANIA ?- N.N. Tomoniu: „Reînvie tineretul sectorul civil?“

Construirea în România a celor trei mari sectoare prin care acţionează o societate democratică, s-a dovedit o tentativă tot atât de temerară ca punerea piciorului omenesc pe planeta Marte. Cum bine se ştie, sectorul de stat (guvernamental, administrativ, ş.a.m.d.) a fost atât de intrat în conştiinţa românilor în timpul regimului totalitar, încât prea multe îmbunătăţiri în direcţia democraţiei nu i s-au putut aduce. Din contra, parcă ciubucul şi traficul de influenţă şi-au găsit cel mai fertil teren tocmai în aceste sectoare ale vieţii de stat. Sectorul patronal (societăţi comerciale, bănci, etc.) am putea spune, aşa la iuţeală, că s-a dezvoltat. Dacă te uiţi însă mai atent, observi că dezvoltarea lui e pe seama putregaiului omniprezent al sectorului de stat. Sectorul civil (asociaţii, fundaţii, cluburi, etc.) este şi el la rându-i, mai răsărit ca în vremurile „alea”! Dar a răsărit tocmai în gradina… sectorului patronal! >>>>


_________________

~REACTIA FONDULUI SANATOS – Dacologii nu se lasă!

In data de 20 Iunie s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările celui de-al nouălea Congres International de Dacologie “Regalian 2008″. Iniţiativa organizării acestui congres aparţine Societăţii Dacia Revival International, cu sediul la New York, prin preşedintele ei, Dr. Napoleon Savescu, autorul lucrării “Noi nu suntem urmaşii Romei” . La editia din acest an au fost invitate personalităţi ale lumii culturale, istorice, etnografice si ştiinţifice atit din Romania cit si din Statele Unite ale Americii, Elveţia, Spania, Moldova, Macedonia, Albania, Italia si Germania. S-au primit 40 de lucrări de specialitate din care Consiliul Ştiinţific al Congresului a selectat lucrările care vor fi prezentate in cadrul Congresului. Dacologia, reluăm şi repetăm, pentru o foarte clară înţelegere, este o parte componentă a ştiinţei istorice româneşti. Numai anumite condiţii vitrege – ţinând de „fixarea” istoriografiei noastre şi a forurilor ştiinţifice în domeniu, cu influenţarea şi a factorului politic, pe teza falsă a aşazisei „romanizări” sau „autoromanizări” a autohtonilor traco-geto-daci, teză nedemonstratâ ştiinţific de nimeni până acum – au făcut ca dacologia să se afirme în paralel cu câmpul larg al istoriografiei de profil, să fie, deci, rodul activităţii unor Societăţi ştiinţifice, cultural ştiinţifice sau chiar al efortului, lăudabil dar greu, al unor particulari cu vocaţie şi cu pasiune pentru istoria strămoşilor noştri autentici. Rezultatul ? Pe linia politicii de învăţământ şi educaţionale în general, amintita teză falsă a intrat în manualele preuniversitare şi în Tratatele academice, în manifestări ştiinţifice ale amintitelor foruri, în mass-media, cu consecinţe grave, ştiinţifice şi nu numai, de la atitudinea mai mult decât necorespunzătoare faţă de patrimoniul strămoşesc traco-geto-dac, până la eliminarea, pur şi simplu, din cel mai important manual preuniversitar de istorie naţională a autohtonilor Spaţiului carpatic şi pericarpatic, act care echivalează cu tăierea rădăcinilor noastre istorice prin cartea care, în fond, este destinată să fie operă de învăţământ şi de educaţie naţională totodată pentru un întreg popor, nu doar pentru tânăra generaţie. Şi consecinţele grave merg până la aruncarea, pe nedrept, asupra acestui întreg popor, a vinovăţiei de necunoaştere şi nerecunoaştere a strămoşilor săi reali, precum şi până la a considera un imperiu cuceritor şi jefuitor drept strămoş autentic în locul celor cu adevărat reali.>>>>>>


_________________

~INCENDIAR -DESPRE ROMANII DIN UNGARIA – Eva Iova : „Atacul etnobişniţarilor“

Obraznicia etnobisnitarilor deja nu mai cunoaste limite. Pana de curand s-au multumit de acele cateva avantaje pe care le pot avea deputatii in autoguvernari – onorarii lunare, telefoane mobile, abonamente la mijloacele de transport, abonament la internet, etc. – insa se pare ca acestea nu le mai ajung. Acei zeci de ne-romani, in primul rand in Budapesta, care au ajuns (si) la ultimele alegeri sa intre in autoguvernarile romanilor, nu se mai multumesc doar ca sa ne fure in liniste si sa ne faca de rasul lumii, ci au pornit un atac murdar contra adevaratei comunitati autohtone din capitala Ungariei. Autoguvernarea Romaneasca pe Ccapitala a hotarat recent ca va da in judecata Asociatia Femeilor Ortodoxe Romane din Budapesta, acuzand-o pe aceasta ca nu a decontat in mod corect un sprijin de 250.000 ft. >>>>


_________________

~NODUL GORDIAN – Alexandru Leitner-Moruzzi: „Cum începe o dictatură?“

N-am negat niciodata ca unele legi sunt strambe, ca de 18 ani asistam la o mascarada. Din contra! Dar, daca vrem democratie si nu anarhie, atunci Legea trebuie respectata, indiferent daca ne convine sau nu. In democratie legile pot fi imbunatatite, in anarhie dispare orice concept de spre Lege. Sau ne putem limita numai la Legea Talionului?Pe mine nu ma intereseaza gradul de vinovatie al lui Nastase, Patriciu, Voiculescu etc. Sunt altii, platiti cu bani grei din impozitele celor ce muncesc, sa faca asta. Cu Legea in mana! Dar nu pot sa accept derapajele parchetarilor numai fiindca ma seaca la lingurica averea lui Xulescu! Nu pot sa accept interceptari, perchezitii, interogatorii fara ordin judecatoresc! Fiindca vin dintr-un sistem care permitea asa ceva si ma oripila! Si judecatorii n-au eliberat ordine din lipsa de probe! Nu intelegeti pentru ce ma comport asa? Sa va explic. In muzeul holocaustului exista o fotografie dupa o inscriptie dintr-un lagar german: “Atunci au venit sa-i ia pe comunisti, si eu nu mi-am ridicat glasul deoarece eu nu eram comunist. Apoi ei i-au ridicat pe evrei si eu nu am spus nimic pentru ca eu nu sunt evreu. Apoi ei au venit dupa sindicalisti, si am tacut pentru ca eu nu eram sindicalist. Apoi a fost rândul catolicilor si n-am protestat deoarece nu eram catolic. Apoi ei au venit dupa mine – dar deja nu mai era cine sa se opuna.”Martin Niemoller – pastor protestant

Somn usor, domnilor !

ALEXANDRU LEITNER-MORUZZI

_________________

~VINDECAREA PRIN RUGACIUNE -un studiu captivant

Dr Costin Laurenţiu Chitimia – asist univ Facultatea de Medicină “Titu Maiorescu”, Dr Elena Armenescu Ciuhrii , membră a Uniunii Scriitorilor

Numeroase au fost şi sunt vindecările miraculoase ca urmare a rugăciunilor îndreptate direct spre divinitate ori prin intermediul Maicii Domnului şi sfinţilor cu renume de taumaturgi cum în ultima vreme, în spaţiul ortodox este Sfântul Nectarie. Ce este rugăciunea? Este singura metoda care ne poate ajuta sa ne implinim scopul, de a urma curentul nostru de constientizare in drumul lui spre treapta cea mai de sus a tronului dumnezeiesc. Cu cat ne apropiem mai mult de Duhul, de Spiritul Universal, cu atat devine imaginea din interiorul nostru mai cuprinzatoare, crescand astfel puterea noastra de recunoastere a Puterii Sale. >>>>


_________________

~BUTURUGA MICA – Va mai exista ” Europa ” dupa “episodul Irlanda” ?

Corigenta irlandeza – de Ion Marin

Irlandezii nu sunt la prima “abatere” in privinta “faultarii” Uniunii Europene. Tot ei, o mana de oameni (3 milioane de votanti) in raport cu cei aproape o jumatate de miliard de europeni, au respins si Tratatul de la Nisa, asupra caruia, e drept, au revenit.
Nu degeaba Franta a si propus intre masurile de reparare a “gafei” irlandeze reluarea votului. Acum insa multi spun ca Tratatul de la Lisabona chiar merita respins, in primul rand, fiindca nu este altceva decat Constitutia Europeana pe care, la vremea ei, au “sabordat-o” francezii si olandezii, iar, intre timp, teoreticienii si oamenii politici au tocat-o pana la aneantizare. Dar de ce sunt socotite de unii atat de periculoase aceste proiecte gemelare? In primul rand, fiindca sunt o etapa in croirea unui suprastat ce n-ar fi la randul sau decat o borna pentru guvernul mondial. Altfel spus, ar fi vorba de un proiect subsumat mondializarii.>>>>


_________________

~VOCI DIN POPOR -despre “micul apostat Sofronie ”

Sofronie a trecut peste cuvantul duhovnicului sau (Parintele Teofil Paraianu de la Sambata) si a acceptat sa fie episcop (la Gyula, in Ungaria). Asta spune multe despre caracterul sau. Un alt crestin ar fi fost increzator in judecata duhovnicului, care ii dorea binele, dar il vedea nepregatit pentru o astfel de misiune. Cine este patimas trebuie mai intai sa se vindece pe sine si apoi sa calauzeasca pe altii.
Cu stilul sau dictatorial PS Sofronie este o rusine pentru ortodoxie. Slabe sanse de recuperare, doar purtarea de grija a lui Dumnezeu, ale carui cai sunt necunoscute si imprevizibile.


_________________

~Ministerul Culturii toaca bani dar nu face nimic; treaba lui i-o fac particularii !

SOARTA UNEI CARTI

Antologia Voices of conteporary Romanian poets a fost, până acum, prezentată la Târgurile internaţionale de carte din Frankfurt (Germania), Milano (Italia) şi Calcutta (India). De asemenea, ea a fost solicitată şi difuzată în SUA, Canada, Germania, Italia, Elveţia, Suedia, Marea Britanie, Franţa, Israel, Coreea de Sud. Se află deja în fondurile bibliotecilor naţionale sau ale unor universităţi renumite din ţările menţionate. Deci eforturile de câţiva ani ale traducătorului, dr. Dan Brudaşcu, Honorary Adjunct Professor al Universităţii Districtului Columbia (S.U.A.), nu sunt deloc zadarnice, cititori din întreaga lume putând cunoaşte o parte însemnată a poeziei româneşti a ultimilor patru decenii prin intermediul versiunilor realizate de el.Deşi ar fi un instrument util de promovare peste hotare a imaginii poeziei româneşti contemporane, nici Ministerul de Externe, nici cel al Culturii, sau alte instituţii, care sunt plătite în acest scop, dar care se ocupă de cu totul alte lucruri, nu au manifestat vreun interes, oricât de mic, faţă de acest volum antologic. Probabil pentru faptul că traducătorul nu face parte din nici una din coteriile literare sau politice la putere, nu este nici homosexual, nici francmason, nici membru al vreunei alte organizaţii secrete agreate de potentaţii politici sau literarari actuali. Deloc descurajat de reacţia ostilă, inclusiv la nivelul unor filiale ale Uniunii Scriitorilor, traducătorul, alături de doi importanţi poeţi sud coreeni, a realizat o selecţie de poeţi români contemporani ale căror creaţii sunt cuprinse într-o antologie ce va apare, în cursul lunii iulie 2008, în limba coreeană, la Seul.


_________________

~Efectul televizorului : tortura limbii romane

“Pe micul ecran ” un comentariu AMOS NEWS de Costin Tuchila
Deschizi televizorul si vezi un scapete cu capul mic care da din maini intr-un fel ciudat, de anglo-romana. Intelegi cu greu un cuvant iesit din ceata de maraituri. Ceva, ii zice album, care s-ar lansa ori s-a si lansat, nu se stie. Scapetele priveste de sus si repeta sacadat: surpriza.

Cand operatorul ti-l aduce in prim-plan, remarci urmele schimonoselii calcinate pe fata individului; deasupra fruntii inguste stau lipite trei suvite de par galben. Incerci sa intelegi cum le-a putut lipi atat de bine. Observi ca pe langa ureche, unde scapetele si-a lasat un smoc de par cenusiu, se prelinge un paraias de sudoare.E cald in studio, dar n-ai timp sa te gandesti la chinurile respectivului. Scapetele a facut un semn cu umarul si, odata cu el, au sarit in picioare doua fate cu nadragi largi, vopsiti in rosu si mov. Scurta, cu bretele, taiata drept, bluza lasa ? neaparat ? sa li se vada buricul. Scapetele si fatele dau din membrele inferioare, sar o jumatate de metru de la pamant, fac piruete. Una, zbarcita rau la figura, se dezechilibreaza dar, batand furioasa aerul cu mana, reuseste sa se redreseze. Scapetelui i-au iesit ochii din orbite, buzele ii sunt tot mai albinoase, pomeneste ceva asurzitor de pantaloni, gospodine, bataie si Africa, de sus se pravalesc zgomote de metale si geamuri tocate. Scapetele isi mai suge o data burta si intinzand brusc bratul gol, da semnalul. Fatele flutura din nadragi si ataca punctul culminant: ?Johnny, Johnny, te dai la femei, / Johnny, Johnny, sa stii c-ai s-o iei!?Dupa punctul culminant, se-aude o bubuitura, televizorul se clatina, scapetele culege de pe jos ceea ce a fost un microfon. O fatuca rastignita intr-un fotoliu zice iar ceva de >>>>>>


_________________

~Pr.Alexandru Stanciulescu -Barda : “Bravo , Tokes “!

Zilele trecute, episcopul Laszlo Tökeş, devenit europarlamentar român în parlamentul de la Bruxelles, se bătea în piept că ceruse la tribuna înaltului for european şi obţinuse sprijin pentru a înfiinţa încă două universităţi maghiare în Transilvania, ca şi când cele existente nu ar fi fost de ajuns pentru cele două milioane de unguri din România. Este de admirat acest demnitar pentru felul cum urmăreşte realizarea idealurilor etniei sale. Dacă n-am fi atât de preocupaţi de alba-neagra, poate am lua exemplu, fiindcă şi neamul românesc are nevoie de multe.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

D. LUCRĂRI COLECTIVE

__________________
  • OPUNE-TE, NU STA CU MAINILE IN SAN !

    ____________________________ O SUTA DE IZVOARE ! _____________________________ O NOUTATE: De la 1 Ianuarie 2008, ARP detine si administreaza 100 de site-uri care formeaza cea mai vasta retea culturala de publicatii , surse documentare si " biblioteci on-line "existenta in limba romana .Cititi toate site-urile >>>>aici>>>>> ========================== ______________________________ _____________________________ Adauga la Favoritii TECHNORATI _____________________________
  • CELEBRA CARTE PENTRU COPII „VULPEA ACADEMICIANĂ“ – GRATUIT, ON-LINE

    UN CADOU PRETIOS PENTRU COPILUL TAU >>descarca gratuit , in versiunea color , celebra carte pentru copii VULPEA ACADEMICIANA, de Mariana Braescu ; O gasesti aici >>>> ________________________________ _________________________ Buletinul de presa INTERMUNDUS MEDIA contine stiri, informatii si bibliografii la zi reflectand aparitiile recente din revistele editate de ARP, propuneri de teme de dezbatere colectiva, volume noi tiparite de ARP - Asociatia Romana pentru Patrimoniu sau aflate in pregatire. Il puteti citi aici>>>>> __________________________