~ULTIMA ORA- Tribulatiile „ecumenismului”:Nicolae Corneanu -episcop catolic ??

Dupa ce a trecut fara efecte de „analiza in Sinod”, Mitropolitul Banatului a tacut cateva saptamani dar nu s-a linistit. Cea mai recenta actiune , din aceeasi categorie provocatoare pe care acum o cunoastem foarte bine , a fost participarea la sedinta Conferinta Episcopilor Catolici unde a fost intampinat ,cum se vede din relatarea ce urmeaza, cu urale . Intrebarea care se pune este fireasca : totusi, cat ne vom mai preface ca nu s-a intamplat nimic ?

O prezenţă cu totul deosebită şi mult apreciată, la prima parte a sesiunii de dimineaţă a şedinţei, a fost cea a Înalt Preasfinţiei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolit ortodox al Banatului. În cuvântul său de salut, Eminenţa Sa a spus: ‘Pentru mine este o onoare că am putut fi aici cu Excelenţele Voastre, mă bucur şi vreau să exprim dorinţa de a rămâne în frăţietate deplină, după cuvântul Mântuitorului nostru Isus Hristos. În aceste momente, mă simt şi eu alături de Excelenţele Voastre şi rog pe bunul Dumnezeu să Vă dea har mult pentru ca lucrările ce se vor desfăşura să fie spre binele tuturor şi spre preamărirea lui Dumnezeu. Amin.’ Întreaga asistenţă a aplaudat cuvântul de salut al Eminenţei Sale.
A urmat apoi discursul Excelenţei Sale, Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova, Mons. Francisco-Javier Lozano, care, după ce a salutat asistenţa, s-a adresat Mitropolitului Corneanu, spunând că el constituie, prin viaţa sa şi prin comportamentul său, un exemplu ce arată mare ataşament la Cuvântul Evangheliei şi la Ecumenism. De aceea, Episcopii Catolici îi mulţumesc pentru fidelitatea şi curajul de a trăi Cuvântul Evangheliei. Este o mărturie vie a Cuvântului exprimat de Domnul nostru Isus Hristos ‘Ut unum sint‘.>>>>>intreg reportajul aici >>>

~SCANDALUL MORTII UNUI POET – Clara Arustei: „Cezar Ivănescu – o moarte provocată“

Reproduc aproape in intregime reclamatia depusa de mine la Colegiul Medicilor Bacau.
Moartea in sine este dramatica, cu atat mai mult o moarte provocata, o moarte in conditii cel putin suspecte, implicand un sir continuu de culpe medicale care s-au perpetuat intr-o serie neagra, este revoltatoare.

Cezar Ivanescu a fost un om profund liber, un spirit nobil si luminat si un sustinator inflacarat al tuturor cauzelor drepte. A luptat pentru cei umiliti, pentru cei disparuti, pentru cei omorati cu zile, la lumina zilei si la intunericul noptii, pentru cei uitati, pentru cei morti de tineri, si pentru cei batjocoriti in tara lor sfanta pentru ‘pacatul’ de a nu fi tradatori de tara. Cezar Ivanescu a murit. Ne revine noua, celor vii, celor care purtam lumina in suflet si in gand, continuarea demersului sau pentru ca, asa cum spunea Cezar Ivanescu „artistul, ca bun creştin, trebuie să fie impotriva puterii, împotriva sistemului… El rămâne ultima salvare pentru omul de rând. El rămâne vocea libera care trebuie să urle în deşert chiar de-ar fi să-şi scuipe plămânii cu ultimul strigăt”. Si pentru ca Poetul deschidea si inchidea lumea, continuam tot cu vorbele sale: „existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. >>>>

ALTE ARTICOLE DIN „MONITOR CULTURAL” :

• REPERE – Ion Marin Almăjan: „Recuperarea rădăcinilor”
• Vlad Pohilă: „Nu mă mai satur de frumuseţea şi bogăţia limbii române…”
  • PSEUDO -LIMBA ROMANA – Alexandra Zărnescu: „Un procent nu include mai multe procente!”
  • George Anca: „Romane din Anticomunism”
  • Daniela Gîfu: „Gheorghe Dinică – un Om, o Instituţie, un Destin”
  • Mariana Popa: „Căutând rădăcinile civilizaţiei (Grecia în 10 zile)”
  • Robert Horvath:Reincepe scandalul la ICR-New York

• ARTE – Corneliu Stoica: Expoziţia de caricatură „Polonia vs. Crihană”
• Lucian Marina: „Festivalul de fanfară din Banat”
• Elisabeta Iosif: Prin „Grădinile coriambice” ale Şelimbărului
• REPERE – Anastasia Dumitru: „2008 – An jubiliar. Momente importante din istoria culturală şi religioasă a ţării”
• PAGINI UITATE – Monica Grosu: Petru Comarnescu în paginile cotidianului ,,Politica”
• Lucreţia Berzintu: Festivalul Nopţile României în Yafo (Israel), ediţia a doua, 11-14 septembrie 2008
• O carte de epigrame :”Un zâmbet de peste ocean”
• „Simpozionul Internaţional de Comunicare şi Jurnalism din Suedia”
• Două cărţi despre românii din preajma României

~REINTOARCEREA CENZURII – Adrian Botez denunta aceasta realitate

Pe 24 august 2008, a apărut, în revista Rost, un articol al Directorului acestei reviste (dl Claudiu Târziu), prin care se anunţa INTERZICEREA UNEI ACŢIUNI CULTURALE, PE MOTIVE POLITICE!!! …şi asta, CULMEA!!!… – DUPĂ CE SE “JUSTIFICASE” EXPOZIŢIA PATAPIEVICESCO-SATANISTĂ, de la New York…!!!:

”Premieră în România: o acţiune culturală este interzisă pe motive politice. Se întâmplă la Iaşi, acolo unde s-a putut juca o piesă ca <<Evangheliştii>> a Alinei Mungiu-Pippidi – în care este jignită sensibilitatea religioasă a creştinilor –, dar unde nu pot fi evocate şase mari figuri ale rezistenţei anticomuniste prin credinţă. Responsabili direcţi sunt Dorin Dobrincu, şeful Arhivelor Naţionale, Alexandru Florian, directorul executiv al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, Ladislau Csendes, preşedinte al Colegiului CNSAS, şi Virgil Ţârău, vicepreşedinte al Colegiului CNSAS.
De reţinut că expoziţia nu cade sub incidenţa nici unei legi şi că numele cărora le este dedicată figurează în Martirologiul întocmit de Bisericile creştine din România şi în Raportul Tismăneanu: Părintele Arsenie Boca (supranumit <<Sfântul Ardealului>>), Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Daniil Teodorescu (pseudonim literar Sandu Tudor), Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Valeriu Gafencu (cunoscut ca “Sfântul Închisorilor”) şi Ioan Ianolide, toţi foşti deţinuţi politici. Gafencu şi Sandu Tudor au murit în închisoare. >>>>

~UN TEXT INCENDIAR AL MARELUI SCRIITOR FANUS NEAGU : „Urât mai trăiţi, domnilor!“

„Draga Marius Tuca,
În numele amicitiei ce ne leaga,te rog sa inserezi în Jurnalul National aceste rînduri adresate multor ziaristi sau reporteri din mass-media centrala, tineri sau mai putin tineri, dar toti de o seama cu barbaria. O fac atît în numele meu, cît si al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu si Stefan Iordache, hartuiti, ca si mine, cu nerusinare tenace, de niste condeie butucanoase.
Va e foame de moarte de ne cautati prin toate spitalele? Asteptati-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire. Cei care nu ma credeti, puneti mîna pe o lama si ascutiti-o pe venele de la o mîna. Straniu e faptul ca majoritatea dintre voi vor muri fara sa se fi nascut. Un scriitor german, Hans Fallada, a scris un roman intitulat „Fiecare moare singur”. Macar pentru simpatia pe care o purtati scriitorilor straini – cei români de mult nu mai intra în discutie –, încordati-va sa gasiti o explicatie pentru lipsa umbrei voastre pe copertele istoriei contemporane si lasati-ne pe noi în pace. Cred însa ca exemplul Fallada, pe care l-am ales, nu e fericit, întrucît, daca va mai spun ca tot el a scris si romanul „Banii nu fac doi bani”, aleluia!, voi, care stiti ca banii fac totul.
Da, sînt bolnav – cancer de prostata cu diseminari –, ma tratez la Spitalul Elias (ma opresc , sa fac o plecaciune în fata medicilor, asistentelor, infirmierelor si tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) si nu doresc altceva decît sa ma lasati în pace cu nenorocul, suferinta, spaimele si sperantele mele. >>>>

~SE ANUNTA UN NOU SCANDAL – Robert Horvath, de la New York, cere deportarea lui V. Tismăneanu(!!?)

Serviciului de Informatii Externe o Domnule Razvan Ungureanu
Avand bunavointa domnului L.Pavoni consulul general din New York, acum noua luni’ v-am trimis o scrisoare. In ea am cerut o audienta cu dumneavoastra, sau o convorbire cu o persoana delegata. Cu aceasta oceasta ocazie am vrut sa va prezint documente confidentiale despre Vladimir Tismaneanu.Documentele clarifica materialele aparute in presa, care califica pe V.T. ca agent al securitatii. Am vrut sa prezint deasemenea acordul meu, la opinia comunitatii romane americane, cu privire la necesitatea deportarii lui V.T. din Statele Unite. Dinsul a a ascuns serviciului de emigratie, faptul ca a fost membru al partidului comunist si a scris articole in care cerea rasturnarea capitalismului si a sistemului politic american prin forta. Faptul ca a mintit sub juramant, va duce la automat la deportare .Mentionez ca in dosarul lui sunt sunt si alte fapte agravante.Anexez doua materiale pertinente in acest caz, Motivul incercarii de a va contacta este extrem de serios. Dumneavoastra sunteti printre putinele persoane competente, care puteti spune adevarul presedintelui inainte de a fi prea tarziu, pentru dansul si imaginea tariii. Presedintela Traian Basescu trebue sa aiba acces la toate documentele si faptele acestui caz.Dinsul va avea posibilitata de a se distanta de clanul care care il minte ,manipuleaza si a cere scuze Romaniei. . In caz contrariu isi va semna singur, sinuciderea politica. >>>>

~Alexandru Nemoianu(SUA):”Cultura fricii ”

Formularea „cultura fricii” este un exemplu de formulare folosita fara masura si in abuz.Ea este folosita cel mai adesea de catre indivizi cu credentiale morale dubioase , cu un trecut suspect si cu intentii prezente inca si mai indoielnice,atunci cand,pe buna dreptate,oameni de buna credinta isi exprima rezerve privind oportunitatea relatiilor cu autoritatile , laice ori bisericesti , ale Romaniei de azi.

Trebuie sa fim bine intelesi.In Romania de azi,in tot ce este semnificativ,clasa politica si asociatii ei,laici ori bisericesti,sunt o sfruntata „cleptocratie”.Prin tot ce fac,prin modul de intelegere,prin „modus operandi”,ei reprezinta o „cultura”.In aceasta intelegere putem vorbi,din partea celor care nu doresc sa aiba a face cu stapanirea de azi din Romania, nu de o „cultura a fricii”,ci de frica de o cultura.Doar cei cu totul nechibzuit si iresponsabili pot contempla perspectiva de a incheia tranzactii, „uniri”, sau subordonari, cu reprezentantii acestei „cleptocratii.

Alexandru Nemoianu

~DEZVALUIRI INCENDIARE – Ioan Mugioiu: „Revoluţia Română şi Europa de Vest“

24 Octombrie 1999. În seara zilei de 17 Decembrie 1989 m-am suit în gara Dunav, din Belgrad, în acceleratul Belgrad-Timişoara-Bucureşti sosind de la Basilea (Elveţia). Descrierea întîmplărilor am făcut-o în articolul <Declaraţie>. Pe această rută mai fusesem încă de două ori în Romania. Deosebit de ciudată a fost situaţia din gara Vîrset (Iugoslavia), unde nu s-a suit nici un pasager, cu toate că sala de aşteptare era plină. Uşile, în spatele cărora stăteau o mulţime de persoane erau încuiate ! De ce ? Ajuns la Moraviţa , am fost daţi jos din vagoane (numai cetăţenii străini !)cu geamantane cu tot şi duşi într-o sală mare. De la cei doi soldaţi de securitate de la intrare am aflat că, peste cîteva ore, vom fi trimeşi înapoi la Belgard, exact ca şi călătorii din seara precedentă. De la unul din soldaţii (cel cu cîine lup) de la intrare (Prenume :Wolfgang , din Bucureşti) am aflat că la Timişoara s-a declanşat o intervenţie străină. Nu-mi venea să cred. Nici nu eram pregătit mental pentru o asemenea ipoteză. Nici unul din pasageri nu a fost controlat sau legitimat. Ceea ce absolut clar am remarcat, a fost existenţa a două grupuri foarte omogene (evident în „civil“): o grupă de poloneze şi un grup de arabi, toţi de acceaşi vîrstă. Cu experienţa europeană, care o am, pot afirma, cu mare probabilitate, că era vorba de un grup de mercenari arabi din Anglia. Probabil aceiaşi care în Timişoara au tras în grupul de copii. Mercenari polonezi, au luptat şi în Croaţia, în numele catolicismului, împotriva sîrbilor ortodocşi. Deasemenea mercenari germani au luptat în Croaţia împotriva sîrbilor. Speculaţiile lansate de diversioniştii vestici, că Securitatea şi Armata au tras, au avut efect moral la timişoreni . Nimeni nu a avut capacitatea de pricepere, că Securitatea sau Armata nu ar fi întreprins o asemenea acţiune. Din multe motive. Spun aceasta ca anticomunist. >>>

~DEZVALUIRI- “Piata imobiliara perplexa”; Romania in fata crizei globale

Dupa cateva luni de incertitudini de pe la mijlocul lui 2008 , inceputul lui Septembrie a venit cu un val de noutati ” globaliste” dintre cele mai ingrijoratoare desi in mediul romanesc aceste desfasurari nici nu erau luate in calcul si acum , cand s-au pus in miscare , nu par a produce vreo reactie mai acatarii . Inertia in iluzie pare a ne caracteriza si acum , cand altii , a caror putere in materie de bani si de inraurire nici nu se poate compara cu noi , resimt cu spaima sudori reci si cand spectrul falimentelor succesive danseaza sinistru pe deasupra burselor de pe toate continentele si arunca umbre infricosatoare in marile temple ale banului universal . La noi , insa, in loc de trezire si , ca atare , de reactie , avem un gen de perplexitate incredibila care , in modul cel mai iresponsabil cu putinta , il face pe om sa se imbete cu apa rece nutrind gandul secret ca “vom scapa ” si ca ” noua nu ni se poate intampla nimic “. Atitudinea in sine este interesanta psihologiceste si merita evocata .>intreg articolul in ” Monitor Imobiliar”>>>

~SCANDALUL EXPOZITIEI DIN GERMANIA E INTAMPLATOR ? – Ştefan Dumitrescu: „Tablouri cu blasfemii“

Desigur , nu am putut sa nu fac legatura cu faptul ca numai cu cateva saptamani in urma Institutul Cultural Roman de la New York, aflat si el tot sub conducerea Directorului Institutului Cultural roman de la Bucuresti, Horia Patapievici, (acelasi Horia R .Patapievici, care in cartile lui blasfemiaza poporul roman si Romania, a deschis in capitala SUA o expozitie de arta plastica in care niste necunoscuti si dementi prezentau tablouri oribile, cu falusuri care strapung Biblia, cu o zvastica pe fundul unui ponei, (fapt pentru care Romania a fost acuzata de antisemitism), tablouri care compromit grav, murdaresc profund imaginea Romaniei.
>>>>>

~”INTELECTUALITATEA DE SPOIALA „- Iosif Bratcanu: „Distrugătorii Patrimoniului“

Am intrat in posesia unui CD cu imagini, care m-au consternat şi continuă să mă uimească. Este vorba de zeci de imagini, care arata cum s-a comportat d-nul Traian Ştef, directorul Bibliotecii judeţene Bihor din Oradea cu un depozit de carte, manuscrise, documente şi presa, pe care le-a preluat ca moştenire de la directorul anterior al bibliotecii, d-nul Constantin Mălinaş, pe care straşnic l-a lucrat politic până l-a destituit în urmă cu doi ani, ajutat de d-na Tavaszi Hainal, pe care apoi a numit-o director adjunct de specialitate. După care au început amândoi să facă ordine şi să pună în aplicare faptul că „s-au săturat de România”, acţiune cunoscută, Ştef fiind unul din lideri mărturisiţi ai acestei mişcări.

În depozitul amintit se adunaseră în timp,în principal, donaţii, ce se pregăteau pentru inventariere. Ştef a dispus, pur si simplu, desfiinţarea depozitului, trimiterea şi predarea la REMAT, în special reviste şi cărţi. Menţionăm câteva din materiale astfel distruse: Colecţia Analelor Fundaţiei Gojdu pe anii 1870-1918, colecţia Foaia românească de la Jula din Ungaria pe anii 2000-2006, colecţia Familia Română din perioada anilor 1996-2006, colecţiile revistelor Plai Românesc şi Arcaşul de la Cernăuţi, revista Familia din Serbia, cărţi semnate de scriitori orădeni din cercul revistei Familia, precum Radu Enescu, Stelian Vasilescu, Vlad Spoială, Marin Chelu, Crăciun Bejan, Constantin Mălinaş, Viorel Horj, Mircea Popa, Ion Davideanu, dar şi scriitori bihoreni vechi… precum Miron Pompiliu, Iosif Vulcan şi Dumitru Meciu, manuscrise, documente şi corespondenţă ale fostului director al bibliotecii bihorene, Traian Blajovici, cu personalităţile culturii şi literaturii romane, dar şi cu foşti elevi şi studenţi risipiţi în toată lumea, CD-uri înregistrate la Filarmonica orădeană, pe versuri eminesciene, de către muzicologul Florian Chelu, care urmau sa fie distribuite la bibliotecile din judeţul Bihor. >>>>

~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Presa Bisericească în pericol?“

Folosesc din nou această ,,mică tribună”, pentru a semnala o situaţie, care mi se pare a nu fi de folos Bisericii noastre. Mă refer la anumite publicaţii centrale şi eparhiale. Înainte de 1989, cenzura supraveghea totul cu lupa. Trebuiau făcute planuri editoriale, în care eparhiile să prezinte cu mult înainte listele cărţilor , revistelor, calendarelor, pliantelor etc., pe care intenţionau să le publice. În aceste liste se intervenea cu brutalitate şi multe, foarte multe erau tăiate, sub pretextul lipsei de hârtie. Cele care erau aprobate, erau pregătire de tipar cu o grijă imensă. Manuscrisele cărţilor , revistelor şi celorlalte materiale propuse pentru publicare se cloceau la Departamentul Cultelor cel puţin un an. De multe ori erau trimise înapoi eparhiilor să fie revăzute, modificate, anulate. Fiecare pagină ieşită de la cenzură trebuia să aibă celebra ştampilă ,,B.T.”, adică ,,bun de tipar”. Fără această ştampilă nici nu te băga în seamă la tipografie. Mai exista şi o altă formă de cenzură, care se făcea în interiorul eparhiei care publica o revistă, spre exemplu. În conţinutul revistei se introduceau multe materiale inutile, pe care nu le citea nimeni: reportaje privind vizitele unor ierarhi în ţară şi străinătate, reportaje de la sfinţiri de biserici şi mânăstiri, de la alegeri, hirotonii, instalări şi funeralii de ierarhi, de la diferite întâlniri ale ierarhilor cu tot felul de personaje din ţară sau din străinătate. Se mai introduceau ,,agendele de lucru” ale ierarhilor, conţinutul felicitărilor de la Crăciun şi de la Paşti primite de către ierarhi etc. Uneori acestea erau date cu lux de amănunte. Nu era o noutate ca să citeşti un reportaj, din care să afli ce s-a servit la o masă, cu ce instrumente au servit mesenii cutare mâncărică, cine mai era acolo, ce-a mai zis fiecare. Desigur, toate sunt bune, frumoase şi plăcute, dar acestea s-ar fi putut foarte bine rezuma în două-trei pagini sau chiar mai puţin, lăsând locul unor studii, articole, recenzii etc. cu adevărat valoroase. Să mai adăugăm la acele materiale altele care priveau activitatea ,,conducătorului iubit” al ţării, vizitele şi întâlnirile lui, epocalele realizări etc. >>>>

~DOAR O BUTADA ?-„Războaiele reprezintă modalitatea prin care americanii învaţă geografie”

Un articol de Dr. Alex Berca (SUA)

O veche glumă spune că războaiele reprezintă modalitatea prin care americanii învaţă geografie.Chiar dacă nu este sută la sută real, gluma este bine venită întrucât geografia mondială nu este cel mai preferat subiect pentru majoritatea americanilor.Cu toate că au la dispoziţie o imensă şi deosebit de variată sursă de informaţii despre întreaga lume, puţini sunt cei interesaţi în acest subiect.

În urmă cu circa 10 ani stând de vorbă cu doi tineri, unul absolvent de liceu şi celălalt în ultimul an de universitate şi întrebându-i unde este Afganistanul, am avut impresia că i-amparalizat.Au fost câteva minute de tăcere deosebit de neplăcute, după care au început să enumere tot felul de locuri începând cu Australia, Africa de Sud şi chiar Antartica.Cu toate că Afganistanul fusese de-alungul multor secole scena unor nenumărate conflicte armate în care principalii artişti fuseseră Perşii, Mongolii, Britanicii, sovieticii şi mai recent americanii şi aliaţii lor, puţini ştiau cu exactitate unde se găsea această ţară pe Glob.Prin anii ’60 şi chiar ’70, după afirmaţia unor gazetari, această ţară era în topul preferinţelor hippy-un fel de “sursă de aventuri”.Afganistanul era sinonim cu libertatea totală, un paradis al drogurilor unde haşişul era vândut în mod legal. >>>>

~ANTOLOGIA SAPTAMANII -Cinci articole incendiare care schimba perspectiva obisnuita

• Alexandru Nemoianu: „Libertatea religioasă în 2008 şi patriarhia ortodoxă română”
• Andrei Vartic: „Politici româneşti în toamnă electorală”
• CARDASIILE VREMII NOASTRE – Cezar Adonis Mihalache: „Asimetria unui preşedinte permisiv”
• Gh.C. Nistoroiu: „Predarea României sovieticilor la Yalta – minciuna unanim acceptată”
• Vasile Zărnescu: „Viclenia abrogării sau războiul informaţional al ex-greco-catolicilor” (2)

~NODUL GORDIAN-Al. Leitner-Moruzzi: „Conştiinţa civică trece prin stomac“

Economistul citat de cei ce sustin opinia de mai sus este un bou! Constiinta civica este o calitate dobandita prin educatie si nu cumparata! Constiinta civica se poate manifesta numai atunci cand iti pasa de semenii tai si, fapt dovedit, cu cat esti mai hraparet cu atat iti pasa mai putin. Iar daca nu esti hraparet, respectiv daca esti altruist, atunci adio 10 mii USD!

Apoi,chestia cu statisticile pe cap de vita furajata este o gogomanie. Daca Patriciu mananca doi pui la o masa si un pensionar nici unul, statistica ne spune ca ei doi traiesc foarte bine, deoarece consuma zilnic doi pui!!! Restul, pentru mine, constituie o umplutura demna de o dare de seama la o sedinta de partid. Ceva tot mi-a atras atentia: ""Seniorii" critica lipsa de activitate in domenii in care ei nu au activat niciodata si pe care uneori nici nu le inteleg"!!! Este o afirmatie grava si, pentru a nu va considera un intrigant, ar fi trebuit sustinuta cu exemple.

Cam la ce domenii de activitate v-ati gandit? Avioane mai construiti? Dar camioane, tractoare, motoare reactive? Nu? Atunci poate mai construiti calculatoare? Nici? Utilaj petrolier faceti? Nici asa ceva? Ce sa va mai intreb ca sa obtin un raspuns afirmativ? Agricultura faceti? De irigatii ati auzit? Dar daca maine pleaca turcii, paine mai stiti sa faceti? Banuiesc ca va referiti la cateva domenii absolut noi pentru generatia mea, cum ar fi consultanta la LUXTEN si ingineria financiara. Daca la astea v-ati gandit, atunci aveti dreptate. Numai ca domeniile dragi dvs nu au legatura cu constiinta civica! Din contra! >>>>

~Smaranda Enache, apologeta a iredentismului maghiar, candideaza la Parlament . La Bucuresti, nu la Budapesta !

Primim de la dl. Cornel Briscaru si publicam acest text semnificativ :
Am luat la cunoştinţă, in şedinţa Biroului Permanent Judeţean Interimar al PNL Mureş, din 16 august 2008, de Hotărarea conducerii acestei formaţiuni politice referitoare la desemnarea ca şi candidat al PNL Mureş, pentru Colegiul 1 din municipiul Tirgu Mureş (pentru Camera deputaţilor) a dnei Smaranda Enache. In condiţiile in care totuşi PNL Mureş nu şi-a manifestat in nici un fel intenţia de a renunţa – in aceste 10 zile câte au trecut de la luarea deciziei de desemnare- la propunerea acestei persoane pentru a reprezenta tirgumureşenii in Parlamentul României, ca deputat, inţeleg să nu mai accept să fiu parte a proiectului unei formaţiuni politice, pentru judeţul Mureş, care işi leagă numele in mod direct de persoane precum doamna Smaranda Enache. Şi aceasta deoarece numele doamnei Smaranda Enache este in mod direct asociat, in judeţul Mureş, unor evenimente violente precum Martie 1990, Hădăreni sau incidentele de la Apalina, evenimente care au produs imense prejudicii pentru toţi locuitorii judeţului Mureş. >>>>